Solina, a leading European producer of savory ingredients for the food industry, announces that it has reached an agreement to complete the acquisition of Supremia Grup from Levente Hugo Bara, the founder and owner of the company. This agreement is subject to anti-trust authorities approval which is expected in the coming months. The parties have agreed not to disclose the transaction value.

Headquartered in Alba Lulia, Romania, Supremia is the leader in Romanian food ingredients and spices market, and is active in Eastern and Western Europe, as well as Scandinavia. Since founding the company in 2000, Levente Bara has built the group into an established player with more than 300 employees and sales of 52.1 million euros in 2016. Following the acquisition, the current management team will stay in the Company. For Solina, the acquisition represents the latest step in its external growth strategy in the European food industry.

“This deal is a major step for us, particularly in Eastern Europe, and Supremia will become our regional center there. We are committed to expanding across Europe through a build-up strategy in all major markets, and this acquisition perfectly fits our network of service centers across the continent and beyond. Customers of both groups will benefit from what will be the largest R&D and production network in Europe. We are committed to remaining a highly innovative, service and customer-orientated, as well as an agile company. Being a larger size means that we will be able to make our procurement process more efficient, as well as offering unique growth opportunities for our preferred suppliers”, said Laurent Weber, CEO, Solina Group

“Supremia is today an important player in the European food ingredients market showing very fast growth in the last 15 years based on an efficient management system and a strongly motivated team. I realize that maintaining such direction and growth alone as shareholder became more and more difficult and I decided a year ago to find the right partner for Supremia.” “Solina is the best partner for us and for the future of our organization, with interesting potential synergies and the combined group will become stronger and a more attractive partner for our customers”, said Levente Hugo Bara, Owner, Supremia Grup.

Supremia Grup is the leader in the Romanian food ingredients market since 2010 with more than 2,500 active clients on domestic and external markets.

Solina Group is a European leader of the savory ingredients European market. With 14 production facilities, multiple R&D centers and local sales offices, Solina‘s services feature personalized ingredient solutions for the food industry in the areas of Functionalities, Taste and Visual, and Nutritional solutions. Solina is also a major player in the butchers and food service markets. Headquartered in France, the Company has around 1200 employees, direct presence in 17 countries and serves customers in more than 75 countries.

Nu mai puțin de 450 de profesioniști din retail, industria bunurilor de larg consum și domeniile conexe au fost prezenți între 15-17 martie la Conferința Progresiv din Sinaia, evenimentul de business de referință al pieței românești de profil. Tema ediției, “Paths to Growth”, a adus în discuție principalele direcții care trebuie urmate pentru a readuce creșterile pe termen mediu și lung pe piață. Astfel, printre subiectele abordate s-au numărat: radiografia economiei locale și a sectorului FMCG, tendințele care influențează comportamentul de consum al românilor, inovația în shopper marketing, modele de business disruptive, tehnologii care schimbă fața retailului și modul în care brandurile interacționează cu shoperii în interiorul magazinelor.

Evenimentul a debutat cu Leadership Cinema, un videocast cu experți în leadership de top mondial care fac parte din echipa lui John Maxwell - eveniment organizat de HL Display în după-amiaza zilei de miercuri, 15 martie.

Joi, pe 16 martie, în ziua principală a conferinței, au urcat pe scenă 15 speakeri, dintre care doi de talie internațională: Dave Birss - International Speaker on Creativity and Innovation, Founder of OpenForIdeas.org - și Guillaume Guerrin, Head of Online & Mobile Research la Ipsos Europe, CIS & Africa.

Ziua de joi a culminat cu momentul mult așteptat al dezvăluirii câștigătorilor competiției Progresiv Awards 2017 (ediția a II-a), în cadrul Galei desfășurate la Casino Sinaia.

Iar cea de-a doua zi de sesiuni plenare, vineri (17 martie), a adus pe scena conferinței directorii a două dintre cele mai active rețele de magazine de pe piața locală – Selgros Cash & Carry și Penny Market – care ne-au vorbit despre adaptarea formatelor de retail la cerințele actuale ale consumatorilor.

Vă prezentăm mai jos câteva dintre ideile și insighturile din piață care i-au inspirat pe participanții la ediția din acest an a Conferinței Progresiv.

Guest Speaker: Dave Birss - International Speaker on Creativity and Innovation, Founder of OpenForIdeas.org
“Cum demistificăm noțiunea de creativitate”

Invitatul special al ediției din acest an, Dave Birss, este unul dintre cei mai respectați specialiști din industria creativă și un speaker internațional renumit pentru discursurile sale energizante despre inovație și creativitate în business. La Conferința Progresiv, el a avut misiunea deloc ușoară de a “demistifica” noțiunea de creativitate, impulsionând astfel companiile să-și găsească propriile resorturi pentru creșterea capacității de generare de inovații pe piață.
“Creativitatea a devenit un răspuns standard pentru « trebuie să facem ceva, însă habar nu avem ce ». Pe de altă parte, se pierde din vedere că acea creativitate cu adevărat relevantă și generatoare de plus valoare nu vine la pachet cu garanții. Este temperamentală și disruptivă”, a subliniat Dave Birss. El a demonstrat și de ce instrumentul denumit brainstorming, folosit de majoritatea companiilor pentru a ajunge la idei creative, este adesea ineficient, bazându-se pe rezultatele celor aproape 100 de studii psihologice care au concluzionat același lucru:  în 99% din cazuri, îi lipsește partea esențială. “Brainstormingul ar trebui să parcurgă șase pași: cercetare, punerea  întrebării corecte, gândire divergentă, gândire convergentă, corectare și adaptare, testare și rafinare”, a spus Birss. În opinia sa, majoritatea companiilor fac greșeala de a se concentra prea mult pe generarea de idei noi, în timp ce prea puțini angajați dețin acea abilitate esențială pentru punerea ideilor în practică: perseverența. “Avem atât de multe practici împământenite în companii, în industrie, de zeci de ani, și oameni care pleacă de la premisa că nimic nu se schimbă. Dacă oamenii nu se dezvață de lucrurile care nu merg, nu vor putea să facă pasul spre viitor”, a conchis Dave Birss.

Guillaume Guerrin - Head of Online & Mobile Research, Ipsos Europe, CIS & Africa
“Insighturi despre consumatorul de astăzi”

Miza prezentării lui Guillaume Guerrin la Conferința Progresiv ar putea fi rezumată astfel: transformarea relației branduri - consumatori prin intermediul mobilului. El și-a început discursul cu un exercițiu de antropologie. “Pun pariu că primele lucruri pe care le-ați luat cu voi când ați plecat spre Conferința Progresiv au fost portofelul, cheile și mobilul. O alegere deloc întâmplătoare, căreia antropologii i-au analizat deja simbolistica. Portofelul reprezintă banii, adică veți avea ce mânca astăzi, cheile reprezintă un acoperiș deasupra capului, iar telefonul este instrumentul care vă ajută să le recuperați pe primele două în caz că le veți pierde. Iar toate se leagă de supraviețuire. De aici și dependența pe care au dezvoltat-o oamenii în ultimii ani față de telefonul mobil”, a spus Guerrin.
Cifrele confirmă această adicție: deja un miliard de oameni, la nivel global, utilizează doar telefonul mobil pentru a accesa internetul și, în general, acesta a depășit rata de accesare prin PC. În plus, anumite piețe, precum Europa de Est, ard etape, ceea ce face ca fenomenul să se resimtă mai puternic aici. Ce înseamnă asta pentru companii? Că acea componentă de mobile strategy nu mai este opțională în planul de business, ci obligatorie - fie că vorbim de colectare de date, de marketing sau de vânzare. “Trebuie să fiți « device agnostic » atunci când vine vorba de relația cu consumatorii, altfel riscați să ratați conexiunea cu un mare segment din piață, Millennials, care în câțiva ani va reprezenta 70% din cumpărători la nivel global. Și asta fără să luăm în calcul generația care vine din spate, generația Z, care are digitalul în ADN-ul său”, a subliniat expertul Ipsos.
Guillaume Guerrin a adus și exemple concrete de branduri și categorii de produse care au integrat digitalul în strategia lor, inclusiv în cercetarea comportamentului cumpărătorului.
“Nu spun că mobilul este singurul loc în care se vor întâmpla lucrurile în viitor, ci doar că a devenit o parte indispensabilă a călătoriei cumpărătorului”, a concluzionat managerul Ipsos.

Ana Iorga, CEO, Founder & Chief Neuroscientist, Buyer Brain
„Supermarketul viitorului și comportamentul consumatorului în virtual-reality”

O premieră a ediției a fost abordarea unui subiect considerat revelația ultimilor ani în marketingul internațional: neuromarketingul. Ana Iorga a detaliat acest concept, explicând de ce este important pentru branduri să pătrundă în mintea cumpărătorului dincolo de rațional, și a exemplificat prin aplicații concrete în zona FMCG.
”Oamenii nu spun ceea ce cred și nu fac ceea ce spun și, tocmai din aceasă cauză, lucrurile nu corespund cu realitatea din piață. Deși consumatorii spun că le place un anumit produs, nu cumpără acel produs. Există însă o explicație: faptul că 95% dintre procesele decizionale se iau la nivel non-conștient sau subconștient”, a afirmat fondatoarea Buyer Brain.
Potrivit celor mai recente cercetări, consumatorii au zilnic 10.000 de interacțiuni cu brandurile, însă capacitatea lor de concentrare scade vertiginos, fapt ce generează schimbări importante în comportamentul de cumpărare.
Studiul de caz inclus în prezentarea Anei Iorga a fost realizat în Olanda  și a avut scopul de a măsura impactul pe care îl au diverse canale de comunicare asupra comportamentului de cumpărare la raft, produsul ales fiind un brand nou de bere, iar supermarketul fiind unul virtual. Rezultatul? Grupul de consumatori care a avut parte de o experiență de cumpărare in-store a cumpărat de trei ori mai multă bere decât celelalte trei grupuri cu care comunicarea de brand a fost mult mai redusă (fie spot TV, fie branding in-store, fie nimic).

Peter Mueller, CEO Heidi Chocolat
“Creează-ți viitorul astăzi”

Directorul Executiv al producătorului Heidi Chocolat, un manager cu experiență de peste 15 ani în industria bunurilor de larg consum, aflat la al doilea mandat de CEO în România, a acceptat provocarea de a împărtăși participanților la conferință viziunea sa de business, pornind de la analiza elementelor care generează schimbarea contextului pe piață. “Ca să ne creăm un viitor mai bun, trebuie să ne asigurăm că luăm deciziile potrivite în prezent. Statisticile arată că un om obișnuit este pus în situația de a lua zilnic circa 35.000 de decizii. Vestea bună este că multe dintre acestea nu sunt importante, dar pentru deciziile cu adevărat critice, de cele mai multe ori avem la dispoziție o multitudine de informații. Trăim în era Big Data, suntem bombardați de informații mai mult ca oricând, dar trebuie să conștientizăm faptul că ele nu sunt valoroase decât în momentul în care se transformă în insighturi”, a spus Peter Mueller.
Vorbind despre supraviețuirea businessurilor pe o piață aflată în permanentă schimbare, el a subliniat și importanța flexibilizării marilor corporații. De asemenea, cu toții trebuie să conștientizăm faptul că de la planificare la execuție este cale lungă. Mueller este de părere că orice manager trebuie să aibă întotdeauna un Plan B, de rezervă, însă este riscant să se concentreze prea mult pe acesta deoarece, alocând prea mult timp pregătirii planului B, el acceptă, la nivel subconștient, eșecul planului său principal de acțiune.
Executivul Heidi Chocolat a prezentat și câteva modele de business de pe piețele externe construite pe baze solide, fie prin inovații care pornesc de la nevoile consumatorilor, fie prin urmărirea unui scop mai înalt, ce trece dincolo de câștigul bănesc.

Dennis Biernatzki - General Manager Rewe România
“Cum fructifică Penny Market oportunitățile de creștere”

Directorul General al Rewe România – operatorul magazinelor cu discount Penny Market -  a detaliat transformările prin care trece compania în acest moment pentru a implementa un nou concept de retail adaptat nevoilor actuale ale consumatorilor. El a prezentat și noua strategie de marketing a rețelei, care vizează creșterea numărului de clienți și a atractivității Penny Market pentru mai multe categorii de cumpărători. “Modelul inițial al unui discounter, pe care l-am experimentat în Germania încă din copilărie, în calitate de cumpărător, era focusat puternic pe prețuri mici. Marfa era dispusă pe paleți în interiorul magazinului, iar calitatea produselor nu era întotdeauna garantată. Piața se schimbă, competiția se mișcă foarte repede. Acum dispar granițele între discountere și supermarketuri”, a subliniat Biernatzki.
Ilustrând cu imagini din magazinele remodelate după noul format denumit intern “Future store”, el a exemplificat schimbările implementate în cadrul proiectului de remodelare, atât în interiorul unităților, cât și la exterior. Printre acestea se numără creșterea cu 30% a spațiului la raionul de legume și fructe proaspete, extinderea semnificativă a vitrinei de carne proaspătă sau introducerea vinurilor vrac în sortimentația magazinelor. În cazul primului exemplu, următorul pas ar fi ca fructele și legumele proaspete importate să vină doar de la centrala de achiziții a grupului, Eurogroup - aceasta fiind o măsură de eficientizare a lanțului de aprovizionare, cât și de creștere a calității produselor.

Alexandru Vlad, CEO Selgros Cash & Carry România
“Noul format, vârful de lance al adaptării și expansiunii Selgros”

Având ca element central detalierea noutăților aduse pe piață de către formatul de magazin compact Selgros, lansat anul trecut, prezentarea lui Alexandru Vlad a exemplificat și cum evoluează comerțul cash&carry la nivel internațional.
“Noi suntem, prin definiție, un format hibrid: ne adresăm deopotrivă profesioniștilor și clienților finali; de asemenea, facem distribuție și comerț staționar în același timp și, mai nou, operăm două tipuri de magazine – cel clasic, de suprafață mare, și formatul compact.
Mulți au spus că magazinul cash & carry este un model de business pe cale de dispariție. Dar noi demonstrăm că, dimpotrivă, suntem chiar avangardiști. Toți retailerii au devenit, după noi, hibrizi”, a subliniat CEO-ul Selgros.
De la one-stop-shop, magazinul din retailul modern a ajuns în prezent la o multitudine de forme și concepte, iar aceste schimbări au fost generate de evoluția nevoilor consumatorilor. “Este o accepțiune greșită dacă cineva crede că strategia multi-format se datorează disperării retailerilor de a-și crește cota de piață. Este vorba despre schimbarea de generații de clienți”, a mai punctat Alexandru Vlad.
El a vorbit și despre importanța investițiilor în tehnologii noi care asigură sustenabilitatea magazinelor. În cazul Selgros, printre inovațiile recente la acest capitol se numără echipamentele frigorifice care funcționează ca centrale cu cogenerare sau sistemul de iluminare prin led-uri care își ajustează intensitatea în funcție de lumina exterioară.

Luca de Nard, General Manager Nielsen România
„Cum descifrăm viitorul: Promo vs Premium”

În contexul în care piața FMCG a crescut valoric cu 8,5% anul trecut, iar mărcile private au înregistrat  scăderi importante în toate categoriile relevante, cu excepția uleiului, întrebarea ”chiar există un fenomen de uptrading?” este mai mult decât îndreptățită.
Iar datele de piață prezentate în cadrul conferinței de către Luca de Nard sunt încurajatoare: ”Vânzările de produse premium cresc. Nu vorbim doar despre produse de lux, ci despre articole pe care le cumpărăm zilnic.  Calitatea este cel mai important atribut și un alt « claim » important este ca produsele să fie sustenabile”, a declarat reprezentantul Nielsen.
Dacă ne referim însă la percepția vizavi de produsele premium, un studiu realizat de Nielsen la nivel global arată că 1 din 2 consumatori consideră că acestea au în componență ingrediente de calitate superioară, în timp ce doar o treime dintre respondenți este de părere că sunt mai scumpe. De altfel, un alt aspect important este legat de stima de sine pe care le-o oferă produsele premium, 1 din 2 consumatori declarând că achiziționarea unor produse premium îl face să se simtă bine sau îi dă o mai mare încredere în sine.
Cât despre români, criteriile importante în alegerea alimentelor sunt calitatea, prospețimea și includerea ingredientelor organice / naturale în rețetele produselor.
”Dar ca să răspundem efectiv la întrebare, dacă analizăm piața FMCG în funcție de nivelurile de preț, segmentul economy - care reprezintă 25% din piață - a pierdut 1,5 puncte procentuale din cota de piață. Deci răspunsul este da, există o tendință de uptrade. Segmentul mainstream (de mijloc) a crescut cu 3,1%, cel premium cu 1,5%, iar cel superpremium cu 3,1%”, a detaliat Luca de Nard.
În cadrul prezentării, el a adus în discuție și promoțiile, atrăgând atenția asupra faptului că nu toate promoțiile sunt eficiente și, potrivit celui mai recent studiu realizat de Nielsen la nivel global, 59% dintre promoții nu livrează ROI.

Ondina Olariu, Shopper Marketing Director Geometry Global România
“Importanța datelor în dezvoltarea strategiilor de shopper marketing”

Ondina Olariu a vorbit despre importanța datelor în dezvoltarea strategiilor de shopper marketing, pornind de la un studiu de caz ce a adus detalii despre modul în care agenția sa a implementat un program nou de CRM pentru mai mulți producători din piața FMCG – un proiect unic la nivelul grupului Geometry Global, care urmează să fie dezvoltat și pe alte piețe din grup. “Folosind datele, putem să nu ne mai bazăm pe opinii în procesul decizional. A avea date ne ajută să facem o clasificare a clienților într-un mod mult mai simplu și mai eficient, și apoi să targetăm clienții importanți, conform criteriilor stabilite de noi. Sunt destul de multe companii în piață care dețin o bază de date de clienți, însă un număr mic dintre acestea chiar își utilizează baza de date”, a subliniat managerul.
Programele de CRM presupun un grad înalt de tehnologizare a organizației și atingerea unui concept denumit “single consumer view”. Ce înseamnă acesta? Că brandul sau compania care deține programul de CRM poate lua datele strânse la un loc, ca într-o “găleată” - care până acum erau analizate într-un mod agregat - pentru a analiza comportamentul unui singur cumpărător. Iar acest lucru este posibil doar dacă programul de CRM este capabil să înregistreze toate interacțiunile dintre cumpărător și brand, în toate mediile ce pot fi monitorizate. “În cazul nostru, programul de CRM poate integra date culese prin aplicațiile de marketing de proximitate și din interacțiunile brandurilor cu shopperii, realizate în online și în magazinele fizice”, a mai precizat reprezentanta Geometry Global.

Raluca Răschip, Consumer Goods & Retail Director, GfK România
„Încă un an bun în FMCG. Pentru cine?”

Ca la fiecare ediție, nu putea lipsi din lista de subiecte a Conferinței Progresiv radiografia pieței FMCG locale pe ultimul an calendaristic. Prezentarea, susținută de Raluca Răschip, a adus multe insighturi atât din interiorul categoriilor, cât și din retail, având la bază informațiile culese prin cercetarea continuă GfK Consumer Panel Services.
Din punctul de vedere al consumului FMCG, piața a înregistrat în 2016 o creștere de 3% față de anul anterior. În același interval, în comerțul cu bunuri de larg consum, bonul mediu de casă a crescut în valoare cu 6%.
Veștile sunt bune și în comerțul tradițional: anul trecut, tendința de uptrading (orientarea consumatorilor către produse superioare dpdv preț și calitate – n.r.) nu a ocolit acest segment de piață.
Cât despre retailerii care stau în spatele creșterilor volumice ale pieței FMCG, în 2016 vedete au fost discounterii și supermarketurile, cu un avans de 10-12%. Ambele segmente au câștigat un punct procentual la cota de piață, comparativ cu 2015. Managerul GfK a vorbit și despre diferențele care se remarcă la nivelul Capitalei, dar și în mediul rural, unde retailul modern a înregistrat o creștere de 4%, respectiv de 11%. În cadrul prezentării sale, Raluca Răschip a pus accentul și pe misiunile de cumpărare ale românilor în fiecare segment din retail.

Tot la capitolul câștigători, categoriile care și-au adjudecat cele mai mari creșteri sunt cele care se pliază pe trendul de “convenience”, remarcându-se produse precum fructele de mare, peștele, alimentele congelate, mâncarea la conservă, fructele exotice, iar în segmentul băuturilor cidrul sau șampania. Reprezentanta GfK a punctat și elementele care ar putea aduce jucătorilor din piață o creștere sustenabilă în viitor. “Experiențele pe care brandurile reușesc să le aducă consumatorilor sunt esențiale pentru o creștere sustenabilă pe termen lung”, a afirmat Raluca Răschip.

Rozalia Pal, Vice-Președinte Asociația Analiștilor Financiar Bancari din România
„Perspective macroeconomice: care este prețul creșterii?

Nu puteam avea tabloul complet al evoluției pieței bunurilor de larg consum fără o analiză atentă a contextului macroeconomic. Rozalia Pal a explicat audienței pe ce se bazează creșterea economică a României și cât de sustenabilă este aceasta pentru 2017, dar și care sunt riscurile la nivel macro pentru următorii ani.
”Contează unde suntem acum, dar și mai important este încotro ne îndreptăm. PIB-ul a reușit să crească cu 4,8% în 2016, până la 169 de miliarde de euro. Se vede o accelerare semnificativă față de 2015, și mai ales comparativ cu ultimii ani. Din această creștere, 4,5% vine din consum. Alarmant este însă faptul că pe investiții creșterea a fost zero”, a subliniat aceasta.
În ceea ce privește evoluția consumului, care a fost cea mai importantă parte din creșterea economică, România se poziționează printre primele țări ca ritm de creștere, performanța fiind susținută de reducerile de TVA operate în ultimii doi ani. Cu toate acestea, Rozalia Pal a atras atenția asupra fenomenului invers, oferind ca exemplu anul 2009 când TVA a fost majorată și salariile reduse. ”Înainte de criză, când creșterile erau de 8%, nu exista o bază reală, era o creștere alimentată de optimist. Prin urmare, atunci când a venit criza am avut și scăderi de 7%. Și redresarea de după acest declin a fost foarte grea pentru că a avut de suferit și PIB-ul potențial. În acest moment suntem la o creștere de 4,8% și avem un PIB potențial de 3%. Dacă ne îndepărtăm și mai mult de acest nivel, pentru că stimulări sunt în continuare, politica fiscală și cea monetară vor trebui să intervină astfel încât să stimuleze PIB-ul potențial”, a explicat analistul.
Și dacă vorbim despre PIB-ul potențial, trebuie adusă în discuție necesitatea investițiilor în economie. ”În 2016 s-a mărit deficitul bugetar, iar investițiile publice și în infrastructură au fost cu 13 miliarde de lei mai mici. Planul este să ajungem din nou la 40 de miliarde. Întrebarea este dacă avem buget să facem acest lucru, în condițiile în care sunt anunțate majorări salariale și tăieri de taxe”, a mai spus Rozalia Pal.

Track I: "Modele de business disruptive" 

În economiile globale contemporane, lucrurile se schimbă într-un ritm amețitor, iar tehnologia se dezvoltă rapid și “responsive” la noile nevoi ale societății, creând teren propice dezvoltării unor businessuri de la zero, cu investiții mici, care în trecut nici nu s-ar fi văzut pe radarul consumatorilor. Acesta este contextul în care am provocat speakerii acestui workshop, iar cea care a dat startul prezentărilor a fost Ioana Mucenic, CEO-ul și fondatorul agenției Minio, care a făcut o trecere în revistă a noilor modele de business, grupându-le în cinci mari categorii: subcription, on demand, experience, acces to ownership și market place. Ea a venit și cu exemple concrete pentru fiecare dintre acestea, prezentând detaliile din spatele unor businessuri precum Nature Box, Kitchen Surfing, Eataly, Rent the Runway sau Deschide România. Mesajul său pentru companii - start-up-uri sau nu - este să uite de idei ingenioase și să se gândească la cum pot rezolva problemele consumatorilor. 

Există pioneri ai acestor modele de business și în piața locală, iar Realfoods.ro și Bringo sunt doi dintre aceștia. Mircea Draja (Realfoods.ro) a creat o platformă de comerț online care scurtează traseul produselor din ograda micilor producători români la consumatorul urban.
La mai puțin de un an de la lansare, retailerul are în prezent o sortimentație 1.050 de SKU-uri, din care 32,5% sunt produse ultrafresh, o rată de conversie de 1,2%, un coș mediu de cumpărături de 138 de lei și o rată de recurență de 26% în rândul clienților. Recent, compania a lansat și primul serviciu de „healthbox” din România, uCook.

La rândul său, Mihai Păun, CEO-ul Bringo, și-a propus “uberizarea” timpului liber, lansând o aplicație de personal shopper. Bringo a fost lansat oficial  în octombrie 2016, după un an de testări, iar de atunci, peste 23.000 de persoane au descărcat aplicația, iar peste 20 de comercianți au intrat în această platformă care le oferă oportunitatea accesării unui canal nou de vânzare, complementar offline-ului și online-ului tradițional. Pentru cumpărător, beneficiul clar este livrarea produselor la domiciliu în 90 de minute de la lansarea comenzii. În completarea prezentării lui Mihai Păun, Ionuț Nițoi – Directorul hypermarketului Carrefour Colentina - a venit cu un studiu de caz ce a detaliat etapele implementării proiectului Bringo în Carrefour și primele rezultate, cifrele fiind încurajatoare pentru continuarea acestui parteneriat.

Track II: „Shopper marketing, de la insighturi la activări” 

În ultimii ani, marii jucători din FMCG au investit timp și resurse financiare importante în elaborarea unor strategii complexe de abordare a cumpărătorului. Sesiunea de shopper marketing din cadrul conferinței a demonstrat că inovația tehnologică este cea care duce experiența de shopping la nivelul următor.

Maria Dobre, Manager Dinamică Comercială la Carrefour România, a prezentat un studiu de caz cu Carrefour Pay – aplicație ce permite efectuarea plăților în magazine cu ajutorul telefonului mobil. Ea a vorbit și despre modul în care a fost implementată campania „Shop like a Jedi”, prin care clienții retailerului au avut ocazia să-și aleagă produsele preferate folosindu-se de tehnologia Kinect, imitând practic celebra „Forță” din Star Wars.

La rândul său, Iulia Cornigeanu, CEO-ul Kantar TNS România, a adus insighturi valoroase despre interacțiunea brandurilor cu consumatorii omni-conectați, prezentând și o analiză detaliată a celor două segmente dominante în ceea ce privește comunicarea populației în mediul online: Functionals” (37%) - reprezentat de către persoanele care se conectează foarte rar la internet - și „Leaders” (tot 37%), categorie reprezentată de consumatorii foarte activi pe internet.

Marius Vasile, Business Development Manager la Samsung România, a vorbit despre IoT ( Internet of Things) care, în opinia sa, este motorul ce alimentează inovația în retail, aducând și exemple de proiecte implementate pe piețele mult mai dezvoltate tehnologic.„În următorii doi ani, investițiile companiilor în sisteme IoT vor crește cu 50%, iar retailul este domeniul care a dat startul în acest sens. La sfârșitul anului 2017, la nivel global, vor fi utilizate aproximativ 8,4 miliarde de dispozitive IoT”, a menționat el.
În completarea acestor informații, Ciprian Pasca, CEO-ul Zoniz, a prezentat aplicația Zoniz - prima platformă de marketing de proximitate din România. Prin intermediul acesteia, clienții pot primi mesaje comerciale personalizate pe telefonul mobil, cu ajutorul tehnologiilor Bluetooth Low Energy și iBeacon, iar oamenii de marketing pot afla în timp real eficiența campaniilor derulate de brandurile lor în magazine.

De asemenea, sesiunea dedicată strategiilor de shopper a cuprins și o prezentare interesantă despre dezvoltarea categoriei de cidru în retailul local, susținută de către reprezentantul companiei care a deschis acest segment de piață în România: Heineken. Alexandru State - Head of Category & Shopper Manager în cadrul producătorului de bere -  a prezentat profilul cumpărătorului de cidru din România și a vorbit despre potențialul de dezvoltare a acestei categorii noi în comerț.
"În categoria cidrului, promoțiile care oferă discounturi sunt nesemnificative ca pondere în vânzări, cele mai importante promoții fiind acelea care aduc valoare adăugată produsului", a punctat reprezentantul Heineken.

Nordic Petfood Production, cel mai mare producător local de hrană pentru animale, a încheiat anul financiar 2016 cu o cifră de afaceri de 60 de milioane de lei, în creștere cu 57% față de anul precedent. Această performanță vine după doi ani consecutivi de declin, afacerile producătorului scăzând de la 47 de milioane de lei în 2013, la 38 de milioane de lei în 2015.

”În perioada 2013-2015 am pierdut cotă de piață și vânzările au scăzut pentru că cel mai important client al nostru a decis să aducă pe lângă produsul nostru un alt brand poziționat pe segmentul entry-level și ne-a afectat serios. Am decis însă să nu renunțăm și am intrat într-o licitație pentru un parteneriat cu un retailer internațional pe care am câștigat-o în februarie 2016. Astfel, am început să livrăm din nou volume. Apoi, după două luni am semnat un contract de mărci exclusive date în regim de private label cu un discounter și ne-am redresat. Cât despre riscul de a miza pe producția de mărci proprii, în acest moment volumele pe clienți sunt echilibrate. Mai mult decât atât, am început să facem marcă privată și pentru rețele mici de magazine specializate”, a explicat Iulia Stana, Managing Partner al Nordic Petfood Production (foto).

În prezent 80% dintre produsele din portofoliul companiei sunt destinate mărcilor poprii și exclusive, produsele private label deținând o pondere de 30% din totalul vânzărilor. În ceea ce privește segmentarea vânzărilor pe canale de vânzare, IKA este cel mai important segment, 85% dintre vânzările Nordic Petfood Production fiind realizate în rețelele internaționale de retail, 12% în retailul tradițional, în timp ce online-ul aduce doar 3% din vânzările companiei.

Investiții de 1 mil. de euro în retehnologizare

La începutul acestui an Nordic Petfood Production a finalizat o nouă etapă de modernizare și retehnologizare a fabricii, valoarea investițiilor ridicându-se la circa un milion de euro.

”În urma acestor investiții capacitatea liniei de producție a fost dublată, în fabrică fiind operaționale patru linii de ambalare. În plus, s-au creat și spații noi de depozitare pentru materii prime și produse finite. De altfel, dacă ne referim la perioada 2010-2017,  s-au făcut investiții succesive pentru modernizare și retehnologizare, în valoare de circa 3 milioane de euro”, a mai completat managera.

În ceea ce privește planurile pentru perioada 2017-2018,  Nordic Petfood Production și-a propus să majoreze cifra de afaceri cu circa 20%, creșterea urmând să fie susținută prin dezvoltarea capacității de producție și de stocare, dezvoltarea ariei de export și extinderea portofoliului de produse destinate segmentului upper mainstream și premium.

Potrivit estimătilor Nordic Petfood Production piața de hrană pentru câini și pisici din România se situează la aproximativ 150.000 de tone, din care 20.000 de tone reprezintă hrana pentru pisici. Valoric, piața de hrană uscată se ridică la peste 700 de milioane de lei. În ceea ce privește cota de piață a companiei, Iulia Stana estimează că Nordic Petfood Production deține o cotă volumică de aproximativ 25% din piață și 16% din valoarea totală a pieței de hrană uscată pentru câini și pisici.

Nordic Petfood Production este parte din grupul de firme Nordic. Compania și-a început activitatea în 2005 prin inaugurarea fabricii de hrană pentru animale de la Buftea. Fabrica are o capacitate de producție de 300 de tone /zi, aici fiind produse 22 de mărci private, 8 mărci exclusive și 4 branduri proprii, printre care Skipper și Kirby Cat care au fost relansate la finalul anului trecut.

Nestlé România a raportat o majorare a cifrei de afaceri de 13% pe 2016 față de anul anterior, până la aproximativ 750 de milioane de lei, și o creștere a profitului net în aceeași perioadă.  Rata de creștere a fost de două ori mai mare decât cea raportată anterior, pe perioada 2014-2015 (de 7%). Mai mult, oficialii companiei susțin că acesta este cel mai mare avans înregistrat în ultimii 8 ani în România.

“2016 a fost un an excepțional pentru Nestlé în România. Cu un portofoliu echilibrat, o strategie ce a vizat lansări de produse noi și o comunicare intensă cu toți partenerii, compania a înregistrat anul trecut cea mai mare creștere a cifrei de afaceri din 2008 și până în prezent, cât și cea mai mare creștere Nestlé în regiune, în 2016”, a declarat Hervé de Froment, Managerul General Nestlé România.

Dinamica businessului a fost susținută și de creșterea consumului local,  în condițiile în care anul trecut toate cele 10 categorii acoperite de Nestlé în România au fost pe un trend ascendent.
“În medie, piețele pe care activăm au avut un avans în volum de circa 11-12% pe 2016 față de anul anterior, iar creșterea valorică în comerț a fost de 6-7% în același interval, ceea ce reflectă și reducerile de prețuri operate de comercianți în urma diminuării TVA-ului la alimente, la jumătatea lui 2015”, a mai spus Froment.

Pentru 2017, compania și-a setat ca target un ritm de creștere a vânzărilor de peste 8% față de anul trecut.
Cele mai mari ponderi în cifra de afaceri a companiei sunt deținute de categoriile de cereale (Nestlé Fitness / Musli / Nesquik), produse culinare (Maggi), alimente pentru copii (Nan, Nestlé 8 Cereale) și cafea și alte băuturi (Nescafé, Dolce Gusto).

Nestlé deține pe piața locală o fabrică în Timișoara, unde se produc napolitanele Joe și cafeaua Nescafé 3 în 1. Compania are în prezent circa 900 de angajați și un istoric de 20 de ani în România.
 

Unilever a lansat recent pe piața din România brandul Dove Baby, producătorul intrând astfel pe piața produselor dedicate îngrijirii bebelușilor. Gama Baby Dove este disponibilă în două variante create pentru curățarea și hidratarea pielii bebelușului: Baby Dove Rich Moisture – gama dedicată pielii normale și uscate – și Baby Dove Sensitive Moisture – gama fără parfum dedicată îngrijirii pielii sensibile.

”Gama Dove Baby a fost lansată la nivel național în canalele tradiționale de vânzare, dar avem în vedere și abordarea altor modalități de a face produsul disponibil pentru consumatori ținând cont de specificul categoriei, dar și de faptul că ne adresăm unui segment țintă de cumpărători”, au declarat reprezentanții Unilever SCE pentru Progresiv. 

Inițial, gama Dove Baby a fost lansată în toamna anului trecut în India. Unilever este cel de-al patrulea jucător la nivel mondial din industria bunurilor de larg consum după vânzări, cu venituri raportate anul trecut de 55 de miliarde de dolari. Compania are în portofoliu sute de branduri, atât alimentare cât și de îngrijire personală, precum Knorr, Dove sau Rexona.

În România, compania a înregistrat în 2015 o cifră de afaceri de 864,69 milioane de lei, în creștere cu 4% față de anul precedent, în timp ce profitul a fost de 22,77 milioane de lei, marcând o majorare semnificativă de la cele 0,9 milioane de lei raportate în 2014.

Fiecare procesator dorește să aibă sub control stocurile și comenzile, și vrea de asemenea, ca livrările să meargă ceas. Ați avut vreodată de-a face cu niveluri inexacte de inventar? V-ați confruntat vreodată cu informații contradictorii legate de vârsta și rotația produselor sau cu informații incorecte privind ambalarea? V-au încetinit vreodată etichetele greșite, comenzile primite cu întârziere de la vânzări, stocurile reduse sau întârzierile în livrări?

Aceste probleme și încă multe altele asemenea, pot fi foarte frustrante, însă...

Cu produsul de management al producției Innova Food Processing Software puteți controla aceste domenii.Cu Innova puteți:

1. Să produceți cu ușurință direct pe comenzi
Să respectați timpi de livrare critici, asigurând acuratețea și eficiența în întregul proces de producție. Innova asigură utilizarea materiilor prime cât mai eficient cu putință, în conformitate cu starea curentă a comenzii și capacitatea de producție. Vă ajută să vă scurtați timpul de răspuns la modificările apărute în producție sau comenzi. Oferă suport complet pentru comenzi, ambalări sau paletizări complexe.

2. Obțineți controlul deplin al inventarului
Vă cunoașteți nivelurile de inventar în orice moment. Innova vă oferă controlul complet asupra materiilor prime, lucrului în curs de desfășurare și inventarelor de produse finite în timp real, oferindu-vă o privire de ansamblu completă asupra stării produselor și stocurilor.

3. Simplificați procesul de etichetare
Gestionați-vă toate etichetele, imprimantele și setările, în mod centralizat, din biroul dumneavoastră. Sistemul vizual de design de la Innova oferă opțiuni familiare utilizatorului, tip drag-and-drop, pentru setarea de câmpuri de text, coduri de bare și imagini. Puteți pune toate informațiile de care aveți nevoie pe o singură etichetă, și folosiți același design pentru mai multe limbi. Odată ce ați creat o etichetă și ați alocat-o unui produs, unui client sau unei comenzi, puteți să vă relaxați și să lăsați sistemul să se ocupe de restul.

4. Reduceți pierderile și optimizați nivelul de vârstă al produselor dumneavoastră
Vă cunoașteți datele importante în timp real, inclusiv vârsta produselor, datele de expirare și timpul petrecut în inventarul dumneavoastră. Innova asigură un acces constant și direct la aceste informații valoroase care pot reduce pierderile la produsele expirate și optimizează nivelul vârstei produselor.

5. Păstrați trasabilitatea completă a produselor
Urmăriți fiecare produs, de la sursă la raft. Acest lucru vă permite să acționați rapid dacă apar probleme, pentru a minimiza potențialele retrageri și orice impact financiar. Innova înregistrează fiecare pas al procesului, pe baza fiecărui animal sau a fiecărui lot, pentru toate procesele de producție, de la recepție la livrare. Aplicația folosește diverse puncte de colectare a datelor pentru a lega aceste elemente într-un singur lanț de trasabilitate.

6. Optimizați livrarea produselor finite
Alegeți, paletizați și livrați mai eficient produsele. Soluția de livrare de la Innova vă permite construirea de paleți direct din comenzi pentru produse unice sau mixte, să alocați produse la comenzi de vânzare, să alocați comenzi la transporturi și să creați documentația finală de livrare. Această aplicație intuitivă vă spune care sunt produsele, pachetele și paleții care au fost livrați, când, unde, pe ce comandă, și de către cine. Aplicația vă oferă o privire de ansamblu completă, pentru a avea controlul complet al livrării.

Puteți afla mai multe despre Marel România, vizitând: www.marel.ro
Contact: romania@marel.com

Grupul japonez Asahi a finalizat achiziția fostelor operațiuni de business și mărci deținute de SABMiller în Europa Centrală și de Est (CEE), care include afacerile din Cehia, Slovacia, Polonia, Ungaria și România și alte active conexe operațiunilor din regiune. Aprobarea din partea Comisiei Europene a achiziției SABMiller de către AB InBev a fost condiționată de  angajamentul AB InBev de a vinde operațiunile din centrul și estul Europei. La începutul lunii martie, Comisia Europeană anunțase faptul că și-a dat acordul pentru vânzarea acestor operațiuni către Asahi.

Noua companie va funcționa sub numele de Asahi Breweries Europe Ltd, va avea sediul central în Praga (Cehia) și va raporta direct către Asahi Group Holdings Ltd din Tokyo. La conducerea noii companii a fost numit Paolo Lanzarotti, un manager cu o experiență de 12 ani în SABMiller, care în ultimii trei ani a condus operațiunile din Cehia și Slovacia ale producătorului de bere.
„Ultimele 24 de luni au reprezentat o perioadă de transformare pentru compania noastră. În octombrie 2016, Asahi a finalizat achiziția fostelor operațiuni ale SABMiller din Italia, Olanda și Marea Britanie, care a inclus în principal mărcile Peroni, Grolsch și Meantime, iar acum am adăugat la acest portofoliu și operațiunile SABMiller din CEE. Prin această tranzacție, Asahi a făcut echipă cu un producător de bere de talie mondială, cu branduri de top precum Tyskie, Lech, Timișoreana, Dreher, Ursus, Pilsner Urquell“, a declarat Ryoichi Kitagawa, Corporate Officer la Asahi Group Holdings Ltd.

Ce va urma la Ursus Breweries

Tranzacția aduce pe piața românească a berii un nou jucător: grupul Asahi, care devine astfel noul acționar al Ursus Breweries – liderul în categoria de profil, cu branduri precum Ursus, Timișoreana, Ciucaș, Grolsch, Peroni Nastro Azzurro, Redd’s etc. „Vom dezvolta în continuare ceea ce Ursus Breweries a construit deja în România: o bază de producție solidă, un portofoliu puternic de mărci, incluzând atât mărci-simbol cu o puternică tradiție românească, precum și importante mărci internaționale și o echipă locală extraordinară. Vom continua să depunem toate eforturile pentru a deveni cea mai admirată companie din industria berii din România”, a declarat Igor Tikhonov, Președinte Ursus Breweries.

Producătorul german Henkel a raportat pentru anul 2016 o cifră de afaceri de 18,7 miliarde de euro, în creștere cu 3,5% față de anul precedent, stabilind astfel un nou record al vânzărilor. Și la nivelul profitului, compania a înregistrat un avans de 8,5% a profitului operațional ajustat, până la 3,17 miliarde de euro, potrivt raportului financiar publicat de companie.

În ceea ce privește performanța la nivelul diviziilor de business, toate diviziile au avut evoluții pozitive. Laundry & Home Care (detergenți și produse de îngrijire a locuinței) a raportat o creștere oraganică de 4,7%, Beauty Care (îngrijire corporală) de 2,1% și Adhesive Technologies (adezivi) a înregistrat un avans la nivel organic de 2,8%.

“2016 a fost un an de succes pentru Henkel. Într-un context al pieței provocator și extrem de competitiv, am reușit să ne atingem targeturile financiare pentru anul financiar și chiar să stabilim un nou record al vânzărilor. În plus, este prima dată când profitul operațional a depășit pragul de 3 miliarde de euro” a declarat Hans Van Bylen, CEO Henkel.

Și dacă ne referim la segmentarea pe regiuni, vânzările organice au fost pe plus anul trecut, excepție făcând Europa de Vest, unde Henkel a înregistrat o ușoară scădere de 0,1%. În Europa de Est avansul a fost de 7%, fiind susținut în special de performanțele înregistrate în Turcia și Rusia. În Africa/Orientul Mijlociu creșterea a fost de 5,6%, iar în America de Nord  și America Latină, vânzările înregistrat un plus de 1,7%, respectiv 13,8%, demne de menționat fiind performanțele din Mexic. În Asia-Pacific, creșterea organică a fost de 3,2%. În ceea ce privește vânzările de pe piețele emergente din Europa de Est, Africa/Orientul mijlociu, America Latină și Asia (fără Japonia), acestea au înregistrat un ușor avans față de 2015, 7,81 miliarde de euro, în timp ce creșterea organică a fost de 6,8%.

În ceea ce privește estimările pentru anul acesta, Hans Van Bylen anticipează la nivelul grupului o creștere a vânzărilor organice între 2 și 4%, estimând că fiecare dintre cele trei divizii de business va înregistra o creștere de minimum 2%.

În România, Henkel este prezent din 1994 când a fost înființată compania Henkel România, ca parte a Henkel Central Easter Europe. Compania are în prezent circa 500 de angajaţi, iar portofoliul său cuprinde peste 30 de mărci, printre care Persil, Pur, Perwoll, Palette, Schauma, Syoss sau Ceresit și Moment. Henkel deține trei unitati de producție în România pentru divizia de adezivi, amplasate în Pantelimon (Ilfov), Câmpia Turzii (Cluj) și Roznov (Neamț).

Cu o cifră de afaceri de 17,2 milioane de euro în 2016, CIA Aboliv, cel mai mare producător și procesator de carne din județul Cluj, a lansat de curând un produs inedit pe piața din România: salinatele. Este vorba de patru sortimente de mezeluri crud-uscate maturate în galeriile Salinei Turda.

Din anul 2010, de când a fost renovată, Salina Turda din județul Cluj - una dintre cele mai spectaculoase locații pe care le poți vizita în România - a atras după sine dezvoltarea economică a localității cu același nume, îndeosebi în ceea ce privește turismul. Nu puține sunt pensiunile care s-au deschis odată cu renovarea salinei, iar orașul Turda este în prezent un punct important de pe harta turismului românesc.

Și pentru că salina se bucură de o notorietate atât de mare și de un trafic foarte generos de turiști, mulți afaceriști locali - din afara zonei de turism - încearcă să profite de această oportunitate de a avea în zonă un punct atât de atractiv. Pe această carte joacă în prezent unul dintre cei mai mari producători de mezeluri private label din România și cel mai mare procesator de carne din județul Cluj - CIA Aboliv. Producătorul are fabrica de procesare în localitatea Mihai Viteazu, la doar cinci kilometri de Turda, iar de aproximativ doi ani a închiriat un spațiu în salină unde ține în prezent la maturat patru sortimente de mezeluri din categoria crud-uscate.

„Proprietățile pe care produsele le capătă după ce stau la maturat în salină sunt unice în România. Practic, mezelurile se maturează în mod natural de la sarea care există în aerul salinei. Timp de mai bine de un  an am testat și am făcut mai multe măsurători prin care am constatat că fluctuațiile umidității și ale temperaturii de aici sunt foarte mici. Mediul de conservare și, mai ales, de maturare a produselor este unul unic în România. Investiția în tot ceea ce înseamnă producția de salinate a fost de 100.000 de euro. De la sfârșitul lunii februarie produsele se găsesc, cu un număr de 4 SKU-uri, în locațiile premium ale retailerului Mega Image din București și dorim să fie listate și în viitoarele locații Mega Image din Cluj”, explică Olivian Bogdan, directorul general al CIA Aboliv. 

Potrivit acestuia, cele patru sortimente de mezeluri – ceafă, pulpă, cotlet și piept – sunt ținute la maturat timp de 25 de zile în micro-climatul salinei, într-o galerie inaccesibilă traficului de turiști. După 25 de zile, mezelurile devin salinate și iau calea fabricii, unde sunt feliate și ambalate în vid.

„Capacitatea de producție a salinatelor nu este foarte mare, de aproximativ 400 de kilograme lunar, iar în prezent ne aflăm la a doua șarjă. O particularitate importantă a acestor produse este materia primă, care provine de la animale crescute în gospodăriile locuitorilor din zonă. Din toată activitatea companiei, salinatele reprezintă un procent sub 2%. În ceea ce privește colaborarea cu Salina Turda, conducerea locației a fost foarte încântată de acest proiect. Majoritatea salinelor din Europa au astfel de produse, pe care le prezintă la târgurile de turism dar și la cele alimentare, precum Anuga sau SIAL”, mai spune Olivian Bogdan.

În prezent, salinatele se comercializează și în cele patru magazine proprii ale producătorului amplasate în județul Cluj, precum și la un automat plasat chiar la intrarea în salină. Toate cele 4 SKU-uri se comercializează în pachete vidate de 80 de grame fiecare.

CIA Aboliv a înregistrat în 2016 o cifră de afaceri de 17,2 milioane de euro, în creștere cu aproximativ 20% față de anul precedent, când producătorul a avut venituri de 14,5 milioane de euro.
„Suntem unul dintre cei mai importanți furnizori de produse private label din industrie și avem parteneriate cu toți retailerii mari din România, exceptând Carrefour și Selgros. De asemenea, avem și brandurile proprii Brio și Apetit, dar și patru magazine proprii în care am investit peste 300.000 de euro”, declară directorul companiei din Mihai Viteazu.

Din totalul cifrei de afaceri a companiei, ponderea cea mai mare, de 70%, este reprezentată de vânzările realizate în rețelele internaționale partenere. Comerțul independent are o pondere de 20%,  iar 10% reprezintă vânzările din magazinele proprii.

Uneori, trebuie să te distanțezi puțin și să privești imaginea de ansamblu a regiunii pentru a putea evalua în mod corect atuurile și lipsurile pieței locale. Pentru Lukas Hajek, managerul ceh aflat la conducerea diviziei Laundry & Home Care a Henkel în trei țări – România, Bulgaria și Republica Moldova – piața locală este un tigru al Balcanilor. Potențialul încă neexploatat de creștere, atractivitatea pentru investitorii din retail și optimismul consumatorilor creează premise bune pentru continuarea dezvoltării businessului Henkel. 

Lukas Hajek, care a venit în România în urmă cu doi ani și jumătate, spune că 2015 a fost cel mai provocator an din perioada petrecută până acum pe piața locală, din cauza situației economice. Cu toate acestea, vânzările diviziei sale au crescut în acel an cu peste 10% față de cel anterior, iar în 2016 s-au menținut pe același trend. „Pot spune că 2016 a fost un an foarte bun pentru noi, care s-a finalizat cu o creștere de vânzări puternică de ordinul double digit (de două cifre – trad.) în ambele canale de vânzare: modern și tradițional. În același timp, am reușit să ne creștem cota de piață cu aproximativ un punct procentual în rețelele internaționale de magazine, conform datelor companiei de research RetailZoom”, afirmă managerul. Care este secretul din spatele acestor rezultate? O abordare mai structurată a businessului, focusul pe implementarea unor inovații pe piață prin promoții, campanii de lansare etc, precum și întărirea echipei – după cum susține Lukas Hajek.

La capitolul inovații, managerul menționează lansarea șervețelelor captatoare de culoare Colour Catcher, care protejează hainele împotriva transferului de culoare și permit spălarea hainelor de culori diferite. Lansarea a avut loc în primăvara anului trecut și a fost susținută prin investiții în promovare. „Deși noul produs țintește o categorie foarte mică, potențialul de creștere al acesteia este unul foarte mare. Practic, orice consumator care utilizează detergent este un posibil consumator de șervețele captatoare de culoare. Pentru noi este important să oferim consumatorilor o gamă cât mai largă de produse și soluții pentru curățarea hainelor. Colour Catcher a devenit deja un produs de succes în portofoliul nostru local și vom continua să-l susținem”, completează Lukas Hajek.

Printre noutățile importante în portofoliul local al Henkel de anul trecut se numără și relansarea gamei de balsamuri de rufe Silan, cu o imagine nouă și o compoziție îmbunătățită, relansarea detergentului de vase Pur care a beneficiat și de susținerea unui endorser, chef-ul Nicolai Tand, și lansarea Persil gel Freshness by Silan. De altfel, pe parcursul anului 2016, toate brandurile diviziei au avut lansări sau relansări și au fost susținute prin acțiuni de promovare în magazine și în media.

Totodată, nu poate fi ignorat aportul trendului pozitiv al consumului la creșterea vânzărilor companiei. Reducerea TVA-ului la produsele nealimentare de la 24% la 20%, începând cu 1 ianuarie 2016, este una dintre măsurile salutate de întreaga industrie FMCG. Iar optimismul lui Lukas Hajek nu se oprește aici. „Am citit un studiu care plasează România pe locul 4 – după Rusia, Polonia și Turcia – în clasamentul regional al țărilor cu potențial de dezvoltare de business, din perspectiva investitorilor în retail. Le spun mereu oamenilor din echipă că România este un tigru al Balcanilor în acest moment”, afirmă managerul, care mai menționează că în 2016, echipa Henkel din România a primit premiul cel mare la o competiție internă a grupului, pentru cea mai bună creștere în anul precedent.

Optimismul vine din evoluția consumului

Lukas Hajek spune că este mulțumit de evoluția consumului local din ultimul an. „Se resimte orientarea consumatorilor către produse premium, pentru că românii au mai mulți bani disponibili. Toate categoriile pe care activăm cu divizia Laundry & Home Care sunt pe un trend ascendent în prezent, cele mai mari rate fiind înregistrate în dreptul detergenților, al balsamului de rufe și al produselor speciale pentru curățarea hainelor”, precizează managerul Henkel. Acesta mai spune că piața românească este foarte competitivă, în comparație cu alte piețe pe care le cunoaște. „De exemplu, în Bulgaria și în țările Baltice, în fiecare categorie ne luptăm cu maxim 1-2 jucători redutabili. În schimb, în România în fiecare categorie sunt considerabil mai mulți competitori mari, atât companii internaționale, cât și locale”.

În cazul detergenților de rufe – cea mai mare categorie acoperită de divizia condusă de Hajek – marea provocare stă în impunerea pe piață a unor tipuri noi de produse, mai eficiente în procesul de spălare. În acest moment, un procent de 65% din piață este reprezentat de detergentul pudră, dar viitorul este al detergentului gel și al capsulelor – în opinia managerului Henkel. Dacă aruncăm o privire la cum arăta piața doar cu patru ani în urmă, când pudra genera aproximativ 85% din vânzările categoriei, se poate observa deja orientarea consumatorilor către segmentele moderne.
În regiunea Europei Centrale și de Est, gelul deține, în medie, 50% din categoria detergenților de rufe. În România, Henkel este în prezent lider de piață în acest segment, cu Persil. „În 2017 vom avea mai multe noutăți în portofoliul brandului Persil”, afirmă Hajek.

O altă caracteristică a pieței românești care ne diferențiază de trendul european este ponderea ridicată a ambalajelor mari. „Pe piața locală se fac promoții în special la ambalajele mari care conțin detergent pentru 100-150 de spălări, ceea ce duce la o pondere ridicată a acestora în totalul categoriei. Cu toate acestea, pe primul loc în vânzările de detergenți de rufe rămân produsele pentru 20-40 de spălări”, precizează managerul.

De altfel, evoluția categoriilor de detergenți și produse de îngrijire a locuinței este puternic influențată de promoțiile și acțiunile realizate de brandurile mari. Hajek apreciază că activitatea promoțională în retail a fost la fel de intensă anul trecut ca și în 2015. „Prețul produsului întotdeauna va conta pentru consumator, însă nu este un criteriu suficient. Calitatea produselor, inovațiile, experiența oferită consumatorilor și susținerea brandurilor pe termen lung sunt cel puțin la fel de importante”, completează acesta.

Managerul vede cu ochi buni anul 2017, în principal datorită încrederii consumatorilor români, generate și de promisiunile privind creșterea salariilor. În opinia sa, nu există motive pentru temperarea creșterii consumului, comparativ cu 2016. „Bineînțeles că efectul reducerii TVA se va resimți mai puțin anul acesta, însă optimismul consumatorilor creează premisele continuării creșterii pieței FMCG locale. Dacă în 2016 indicele de încredere a consumatorului român a crescut cu 7,5%, pentru acest an prognozele sunt de creștere cu 4%, deci perspectivele sunt bune”, detaliază Lukas Hajek.

Cu ochii la 2020

Grupul a publicat de curând un raport intitulat „Henkel 2020+” care prezintă prioritățile sale strategice și țintele care vor ghida evoluția companiei până în 2020 și chiar mai departe. Pe scurt, focusul grupului în această perioadă va fi pe impulsionarea creșterii, pe digitalizarea businessului și pe îmbunătățirea agilității companiei. Cum se vor reflecta aceste priorități strategice pe piața românească?
Lukas Hajek spune că vom vedea în portofoliul local, în următorii ani, un număr mai mare de produse mai prietenoase cu mediul, iar în ceea ce privește digitalizarea businessului, aceasta a început deja prin implementarea mai multor proiecte interne ce vizează îmbunătățirea comunicării între departamente.

De asemenea, omnichannel-ul este un trend care va marca evoluția businessului, inclusiv în România. „Comerțul online va deveni din ce în ce mai important, dar nu va înlocui niciodată magazinele fizice. În categoriile noastre, este foarte important să ne adaptăm oferta de produse deoarece cumpărătorii din online de cele mai multe ori caută ambalaje mai mari”, atrage atenția managerul. El subliniază și importanța personalizării promoțiilor în acest canal de vânzare. „Eu personal am fost foarte surprins de amploarea fenomenului Black Friday în România. Bineînțeles că am profitat și noi de acest fenomen și am avut promoții în această perioadă, prin parteneriatul cu eMAG”, afirmă Hajek.

Un alt trend urmărit de Henkel este intensificarea comunicării în mediul online. La sediul central al companiei există un departament dedicat, responsabil de crearea unei strategii de comunicare și de implementarea acesteia.

Cât despre creșterea agilității companiei ca și obiectiv pe termen mediu, Hajek spune că s-a stabilit chiar o țintă concretă: reducerea cu o treime a perioadei de implementare a inovațiilor în piață, practic a timpului scurs de la idee la lansarea efectivă a produsului.

În relația cu partenerii din retail, producătorul și-a stabilit ca obiectiv creșterea flexibilității. „Înțelegem nevoia de diferențiere a retailerilor și vom încerca să le oferim soluții personalizate, în principal în ceea ce privește comunicarea cu consumatorul”, afirmă Lukas Hajek.

Comisia Europeană (CE) a autorizat preluarea brandurilor și activelor SABMiller din cinci țări din Europa de Est, inclusiv a Ursus Breweries, liderul local pe piața berii, de către producătorul japonez de bere Asahi Group Holdings, valoarea tranzacției ridicându-se la 7,3 miliarde de euro.

Anunțul oficial a fost făcut de japonezii de la Asahi în luna decembrie a anului trecut.  Tranzacția include preluarea activelor din România, Cehia, Ungaria, Polonia și Slovacia și urmează să se finalizeze în a doua jumătate a acestui an. Aceasta este cea mai mare achiziție a grupului japonez pe piața din Europa, unde a preluat anterior alte două branduri mari din portofoliul SABMiller - Peroni și Grolsch. Potrivit Bloomberg, această mutare asigură grupului Asahi intrarea în top 3 jucători pe piața europeană de profil.

“Comisia a concluzionat că achiziția nu va ridica probleme din perspectiva concurenței”, se arată într-un comunicat al Comisiei Europene.

Tranzacția include 8 companii în total, printre care Ursus Breweries SA din România, SABMiller Poland BV, SABMiller Brands Europe a.s., SABMiller Europe AG. Cumulat, cele 8 companii au active totale de aproape 2 miliarde de euro, vânzări nete de 1,64 miliarde de euro și un EBITDA de 493,8 milioane de euro, în anul fiscal încheiat în martie 2016, potrivit datelor raportate de Asahi.

În România, SABMiller este prezentă prin intermediul Ursus Breweries, care deține trei fabrici de bere - în Brașov, Buzău și Timișoara și o linie de producție de capacitate mică în Cluj. Ursus Breweries își dispută primul loc pe piața berii cu Heineken, pe o piață aflată pe trend ascendent în 2016. Veniturile companiei au crescut cu 10% în anul financiar 2015-2016 (încheiat la data de 31 martie 2016), la curs valutar constant, susținute de avansul de 7% al volumului pentru berea lager, care a înregistrat performanțe superioare pieței berii, potrivit raportului financiar publicat de Ursus Breweries.

A cincea ediție Best of Esomar România 2017, eveniment dedicat industriei de cercetare de piață locală, are loc joi, 23 martie 2017, în Aula de la ASE din București. Tematica ediției aniversare este “Tendințe în cercetarea de piață astăzi”.

Vorbitorii vor aborda o gamă diversă de subiecte: Care sunt trendurile de consum în România? Cum să le interpretăm și reinterpretăm? Cum să fim diferiți, să inovăm și să ne conectăm cu consumatorii moderni? Care sunt tendințele pieței în rândul tinerilor români?

Programul găzduiește o agendă dinamică susținută de reprezentații celor mai importante agenții de cercetare locale, precum și de doi speakeri internaționali:

Steve Wigmore, Director, Technology Research, Lightspeed, Marea Britanie
Tom De Ruyck, Managing Partner, InSites Consulting, Belgia (Keynote Speaker)

Evenimentul este un parteneriat între ESOMAR, SORMA România și Facultatea de Marketing din cadrul Universității de Studii Economice (ASE București) și va fi găzduită de Alina Șerbănică, Reprezentant ESOMAR pentru România. Ea se adresează specialiștilor în cercetare de piață și de marketing reprezintând jucătorii din toate industriile (FMCG, retail, telecomunicații, servicii bancare, de asigurări, pharma, etc.), precum și profesori și studenți, viitori specialiști în cercetare de piață.

Printre companiile de cercetare de piață prezente cu speakeri la acest eveniment se numără:  Anamnesis, D&D Research, Daedalus New Media Research, ElQual Group, GfK Romania, IPSOS, iSense Solutions, ISRA Center, Kantar Millward Brown Romania, Mercury Research si TNS Romania.

Romfood Trading, unul dintre principalii importatori şi distribuitori de produse din peşte şi fructe de mare din România şi dezvoltator al brandului Alfredo Seafood, a încheiat anul 2016 cu afaceri de 16 milioane de euro, în creștere cu 45% față de anul precedent. Pentru anul acesta, compania estimează că 2017 se află sub semnul creșterii, dar și al consolidării, ținta principală fiind ca RomFood Trading să devină un vector al schimbării în tendințele de consum ale românilor.

“2016 a fost un an bun pentru noi, marcat de realizări semnificative în ceea ce privește noile game de produse promovate, dar și la nivelul îmbunătățirilor pe care le-am implementat din punct de vedere tehnologic și logistic. Trebuie să remarc și trendul ascendent al întregii piețe de pește și fructe de mare din România care se manifestă, în mod constant, în ultimii trei ani și care a însemnat o creștere de 3% anul trecut. Chiar dacă țara noastră se situează, la capitolul consumului de pește, încă mult în urma liderilor europeni ca Spania, Franța sau Italia, sunt optimist că 2017 ne va aduce cu un pas mai aproape de îndeplinirea viziunii noastre de piață, aceea ca românii să aibă minimum o masă pe bază de pește pe săptămână”, a explicat Mihai Cristian Dărmănescu, Director General Romfood Trading.

Una dintre cele mai importante investiții în 2016, care va continua și în 2017, este dezvoltarea gamei de produse “ultra fresh”, pește și fructe de mare extrem de proaspete, abia capturate, care ajung la raft într-un interval cuprins între 10 și 60 de ore de când a fost prins. O altă realizare este și introducerea în marile lanțuri de magazine a gamei de produse de lux, care conține sortimente de pește sălbatic: somon, cod și șalău din cele mai îndepărtate colțuri ale lumii. Provocarea a constat, la acest capitol, în metodele de procesare: peștii sunt pregătiți în doar câteva ore, la bordul pescadorului, procedeu ce poartă denumirea de “frozen on board” (congelare la bord) sau sunt congelați la țărm, imediat după capturare - “frozen on shore”. Produsele astfel obținute sunt etichetate ca „fresh frozen” (proaspăt congelate).

Romfood Trading este unul dintre principalii importatori şi distribuitori de produse din peşte şi fructe de mare din România. Comercializarea produselor se face prin brandul Alfredo Seafood, lansat în anul 2013 de Mihai Cristian Dărmănescu și Daniel Nistor. Compania deține două fabrici, la Constanța și București, iar produsele sunt distribuite atât în comerțul modern, cât și în peste 300 de magazine independente.
 

Nestlé will end its 50-50 tea venture with Coca-Cola – Beverage Partners Worldwide (BPW) – and concentrate on growing its Nestea brand on its own. Nestlé said that BPW would be disbanded on 1 January 2018, ending a partnership that begun more than 15 years ago. Swiss-headquartered Nestlé will grant Coca-Cola a license to manufacture and distribute Nestea in seven mostly European countries – namely Spain, Portugal, Canada, Romania, Hungary, Bulgaria and Andorra.

Nestlé already manages the Nestea brand through its Nestlé Waters division in several countries, including the US. Once the new agreement takes effect, Nestlé Waters will also manage Nestea in all remaining European countries not affected by the licensing agreements.

A spokesperson for Nestlé said that BPW ‘had performed well for more than 15 years’, but now was the time to wind it up in favour of chasing growth independently in the $4.5 billion iced tea market. The move represents Nestlé’s increasing confidence in both Nestea and the RTD category more generally, after it relaunched the brand with new packaging and a new ‘authentic’ range last month.

According to food and drinks consultancy Zenith Global, RTD tea is growing at a rate above the average for the global soft drinks market, making it one of the most exciting and dynamic categories with further potential for growth and innovation. The category is forecast to grow from 35 billion litres in 2015 to 44 billion litres in 2020, and has grown at a rate almost 20% faster than the rest of the soft drinks industry. (www.foodbev.com)

Compania elvețiană Nestlé va renunța la join-venture-ul pe care îl are cu Coca-Cola - Beverage Partners Worldwide (BPW), unde ambele companii dețin cote egale, și se va concentra pe creșterea brandului Nestea pe cont propriu, scrie publicația foodbev.com. Reprezentanții au spus că BPW se va dizolva începând cu 1 ianuarie 2018, moment care va reprezenta încheierea unui parteneriat care a început cu mai mult de 15 ani în urmă.

Cele două companii au adoptat numele de BPW pentru parteneriatul lor în 2001, dar totul a început cu 10 ani mai devreme sub Coca-Cola Nestlé Refreshments Company, o entitate ce avea target creșterea pieței de ready-to-drink (RTD) ce cuprindea segmente precum cafea, ciocolată caldă și ice tea.

Nestlé va acorda în schimb o licență de producție și distribuție companiei Coca-Cola pe șapte piețe, majoritatea europene, printre care se numără și România. Pe listă mai figurează Spania, Portugalia, Canada, Ungaria, Bulgaria și Andorra. De altfel, elvețienii deja gestionează brandul Nestea prin divizia de apă în mai multe țări, inclusiv Statele Unite ale Americii. Odată ce dizolvarea parteneriatul va intra în vigoare, această divizie va prelua brandul și în restul piețelor europene neafectate de acordul de licență.

Purtătorul de cuvânt al companiei Nestlé a declarat că BPW „a performat bine în acești ani, însă a venit momentul să căutăm creșterile pe cont propriu mai ales că vorbim despre o piață globală a cărei valoare se ridică la 4,5 miliarde de dolari.”

Mutarea vine în contextul în care în ultimii ani Nestlé a investit în sfârșit în categoria ice tea, un proces care a culminat cu o relansare capitală a brandului – ambalaje și gamă nouă – în urmă cu o lună care a marcat și aniversarea de 40 de ani a produselor Nestea.

Potrivit companiei de consultanță și cercetare de piață Zenith Global, categoria de ceai ready-to-drink are una dintre cele mai mari rate de creștere din ce înseamnă piața băuturilor răcoritoare. Estimările mai arată că până în 2020 categoria va ajunge la 44 de milioane de litri, de la 35 de milioane de litri cât era în 2015, iar în trecut a crescut cu o rată cu 20% mai mare decât restul industriei.

Sursa foto: cbsnews.com

Coca-Cola România anunță o nouă schimbare în echipa de top management. Începând cu luna martie 2017, Miruna Smeureanu preia coordonarea departamentului de marketing al companiei, din poziția de Marketing Director Coca-Cola România & Moldova.

Miruna Smeureanu este parte din echipa Coca-Cola de 15 ani, timp în care a ocupat cu succes poziții strategice, atât la nivel local, cât și regional, în departamente precum cele de comunicare, public affairs și marketing.

„Am acceptat cu bucurie să preiau acest nou rol, întorcându-mă după o perioadă destul de lungă, la un domeniu foarte drag mie, marketingul. Provocarea este cu atât mai mare, întrucât ne aflăm într-o nouă eră a comunicării de brand și ne adresăm unui consumator extrem de conectat care setează noi standarde și tendințe ale inovației. Am alături o echipă puternică și ambițioasă, care a obținut rezultate remarcabile în ultimii ani”, declară Miruna Smeureanu.

Compania Coca-Cola este cel mai mare jucător global din industria băuturilor răcoritoare din lume, cu peste 500 de branduri în portofoliu, distribuite în peste 200 de ţări. Valoarea cumulată a brandurilor sale este estimată la 20 de miliarde de dolari.

În România, sistemul Coca-Cola este format din Coca-Cola România (filială a The Coca-Cola Company, proprietarul mărcilor înregistrate) şi partenerul său, Coca-Cola Hellenic (CCH) România - compania care îmbuteliază şi distribuie produsele Coca-Cola sub licenţa The Coca-Cola Company în România.

Omul de afaceri Dan Minulescu, proprietarul Macromex, își majorează indirect participația la compania La Lorraine România, lider de  piață în industria produselor de patiserie congelată. Astfel, odată cu preluarea acțiunilor deținute de compania cipriotă Strapfield Limited de către M Bakeries (societate controlată tot de Macromex), omul de afaceri ajunge la 50% din părțile sociale ale firmei La Lorraine România.

”Nevoia de finanțare, atât din capitaluri proprii sau ale acționarilor, cât și de la bănci, comportă necesitatea unui acționar puternic. Macromex Holding, principalul acționar al Macromex, devine și acționar indirect în La Lorraine România, prin intermediul M Bakeries, o companie care va deține această participare, dar și potențial alte investiții pe care le evaluăm, împreună cu partenerii noștri, în România sau în regiune, în același domeniu. Acest acționariat comun ne permite o soliditate financiară sporită prin mitigarea riscului dintre cele două domenii de activitate, în mod deosebit față de băncile finanțatoare”, a declarat pentru Progresiv Dan Minulescu, Directorul General și fondatorul Macromex.

În prezent, Macromex deține doar 1% din capitalul social al La Lorraine SRL și va rămâne cu acest portofoliu de părți sociale. În schimb, portofoliul firmei cipriote Strapfield Limited, de 49%, va fi transferat firmei M. Bakeries, controlată tot de Macromex.

În urma acestei operațiuni, Strapfield va ieși din acționariatul La Lorraine SRL, iar Macromex va controla direct și indirect 50% din părțile sociale. Belgienii care dețin La Lorraine Bakery Group vor rămâne cu restul părților sociale.

”Această participare îmi permite contribuția la deciziile importante din companie împreună cu partenerii noștri, dar acest aspect nu reprezintă o schimbare. Și până acum eram membru în boardul La Lorraine România, având un rol activ în deciziile strategice ale companiei. Cei doi parteneri belgieni vor avea în continuare 50%  din companie, existând astfel un echilibru în gestionarea procesului decizional. Acest proces este independent de deciziile Macromex”, a mai precizat antreprenorul . 

La Lorraine România este un joint venture între Macromex și producătorul belgian de produse de panificație și patiserie La Lorraine Bakery Group, fabrica deținută de companie fiind inaugurată în 2011 în Câmpia Turzii. În 2015 a fost demarat un program de investiții major în vederea extinderii fabricii și instalarea a trei linii noi de producție. Astfel, din cele peste 40 de milioane de euro bugetate, anul trecut a fost finalizată prima etapă de 15 milioane de euro, urmând ca până la finalul acestui an să fie pusă în funcțiune și linia de patiserie, rezultatul unei investiții suplimentare de circa 12 milioane de euro. Potrivit celor mai recente raportări financiare, La Lorraine România a încheiat anul financiar 2015 cu vânzări de aproximativ 70 de milioane de lei, în creștere cu 30% față de 2014.

Grupul belgian La Lorraine deţine 12 fabrici de panificaţie în Europa şi comercializează produse de panificaţie în 25 de ţări. Compania a încheiat anul 2015 cu o cifră de afaceri de 620 de milioane de euro. 

Dan Muntean, fostul director general al Halewood România, își lansează propria casă de vinuri – Domeniul Muntean. Investiția se ridică la suma de 2,5 milioane de euro.

În primă fază, Domeniul Muntean va importa vinuri din țări precum Franța, Italia, Chile sau Noua Zeelandă, urmând să intre și în producția proprie odată cu recolta din această toamnă. Vinurile se vor găsi atât în retail cât și în Horeca.

„Domeniul Muntean este un business de familie, născut din dragostea pentru vinuri și pentru oamenii care trudesc în slujba lui, pentru locurile binecuvântate din care viile și soarele ne oferă această fericire zilnică. Vom începe producția de vinuri proprii din recolta acestei toamne, punând în valoare atât soiuri tradiționale românești, precum Fetească Neagră, Tămâioasă Românească, dar și soiuri internaționale, binecunoscute românilor – Merlot, Pinot Noir, Cabernet Sauvignon sau Chardonnay. Portofoliul nostru de importuri se bazează pe o selecție atentă și exclusivistă de vinuri atât din Lumea Veche, cât și din Lumea Nouă: vinuri rose din Sudul Franței, Tempranillo din Spania, Riesling-uri germane, Shirazuri din Australia sau Carmenere din Chile”, a declarat Dan Muntean, fondatorul casei de vinuri Domeniul Muntean.

Compania este în faza de finalizare a achiziției unei crame și a unei suprafețe de circa 70 de hectare de viță de vie în regiunea viticolă Dealu Mare.

Dan Muntean are o experiență de peste 30 de ani în industria vinului, iar o bună parte din această perioadă a lucrat în cadrul Halewood România, unde a deținut funcția de director general până în decembrie 2016, când a luat decizia de a părăsi această companie.

Nu mai puțin de 450 de profesioniști din FMCG și domeniile conexe au confirmat prezența la cea de-a 17-a ediție a Conferinței Progresiv, evenimentul de referință al pieței FMCG românești, desfășurat în acest an între 15-17 martie 2017. Evenimentul aduce trei zile pline de insighturi, speech-uri inspiraționale și oportunități de networking cu profesioniști de top din industria de retail și FMCG.

Tema de anul acesta a conferinței, Paths to Growth, aduce în discuție principalele direcții care trebuie urmate pentru a readuce creșterile pe termen mediu și lung. Astfel, dintre subiectele ediției vor fi abordate subiecte precum motoarele de creștere a economiei locale, statusul actual al industriei FMCG și drivere de creștere pentru 2017 și următorii ani, dar și viziunile retailerilor pentru creșteri sustenabile.

Invitatul special al ediției este Dave Birss, International Speaker on Creativity and Innovation, Founder of OpenForIdeas.org. El este unul dintre cei mai respectați specialiști din industria creativă. Pe scena Conferinței Progresiv, Dave nu doar va spulbera toate miturile și pre-concepțiile legate de inovație care blochează oamenii să vină cu idei noi, dar va prezenta și cele mai noi metodologii, rezultate și bune practici în domeniu, scopul său fiind de a determina companiile să se concentreze pe crearea unei culturi axate pe creativitate și inovație.

Conferința se va bucura de participarea, în calitate de speakeri, a unor nume de referință în industria alimentară și de retail, printre care menționăm: Alexandru Vlad (CEO-ul Selgros Cash & Carry România), Dennis Biernatzki (General Manager Rewe România), Peter Mueller (CEO-ul Heidi Chocolat), Ondina Olariu (Shopper Marketing Director Geometry Global România).

Speakerii din research  - Guillaume Guerrin (Head of Online & Mobile Research Ipsos Europe, CIS & Africa), Luca De Nard (General Manager Nielsen România) și Raluca Răschip (Consumer Goods & Retail Director GfK România)  - vor aduce insighturi valoroase despre consumator, dar și informații despre statusul actual al industriei și potențialul de creștere a categoriilor.

O premieră a ediției este abordarea unui subiect considerat revelația ultimilor ani în marketingul internațional: neuromarketingul. Speakerul care va prezenta acest concept și va exemplifica prin aplicații concrete în FMCG este Ana Iorga - Founder & Chief Neuroscientist Buyer Brain.

Totodată, speakerii din cadrul celor două sesiuni de prezentări desfășurate în paralel vor aduce studii de caz cu start-upuri care au adoptat modele de business inovatoare în retail și FMCG, precum și studii de caz cu proiecte derulate în retail pentru îmbunătățirea experienței de cumpărare pentru creșterea eficienței promoțiilor.

Agenda finală a conferinței este disponibilă pe site-ul evenimentului, iar broșura evenimentului poate fi accesată aici.

Ediția a 17-a a Conferinței Progresiv  se bucură de susținerea unui număr mare de parteneri. 

Platinum Partners: Fuchs Condimente, HL Display, IQOS, Haagen Dazs, Maresi Foodbroker și Selgos;
Gold Partners: Ursus, Zuzu, AD Production, PPD, SAM Mills, Graphtec, Sensodyne, Mercury360, Caroli;
Silver Partners: Imersia, MOL Romania, Domeniile Sâmburești, UP România, Viile Metamorfosis, International Bloemen, Hochland,
Beverage Partner: Coca-Cola HBC România;
Coffee Partner: JDE;
Digital Partner: Samsung;
Engagement partner: Zoniz;
Creative partner: The Mansion;
Branding Partner: Inoveo;
Official Car: Automobile Bavaria;
Solution Partner: IT Genetics.

Up România, unul dintre principalii emitenți de tichete valorice, estimează vânzări cu 20% mai mari față de anul trecut pentru Paște, o tendință accelerată remarcându-se în special la IMM-uri.

“În baza pre-comenzilor pe care le avem până la această dată, putem estima deja vânzări cu 20% mai mari în 2017, o tendinţă accelerată în special de IMM-uri care au văzut că acest model de stimulare a angajaţilor funcţionează la companiile mari şi foarte mari cu rezultate directe asupra productivităţii. În plus, acordarea de tichete cadou este favorizată și de modificările Codului Fiscal aplicate din 2016”, a declarat Elena Pap, Director General Up România.

În plus, numărul companiilor care au acordat avantaje salariale de tipul tichetelor de masă sau cadou a crescut cu 27% în 2016 față de 2015, conform datelor Up România. Aceasta indică o atenție tot mai mare a angajatorilor pentru fidelizarea şi motivarea propriilor angajaţi. Companiile care au apelat în 2016 pentru prima dată la acest sistem de recompensare provin cu prioritate din zone precum Bucureşti-Ilfov (26%), Centru (15%) şi Nord-Est (12%).

Legislaţia favorabilă, promovată de Codul Fiscal, ce a intrat în vigoare în ianuarie 2016, a condus la rezultate pozitive pe acest segment al tichetelor cadou, acestea fiind scutite de impozit pentru valori până la 150 de lei, putând fi acordate atât salariaţilor, cât şi copiilor minori ai acestora.

“Acordarea de tichete cadou aduce certe avantaje pentru angajatori şi oferă o mare libertate angajaţilor de a achiziţiona ce își doresc dintr-o varietate de produse şi servicii”, a mai spus Elena Pap.

Tichetele cadou emise de Up România sunt acceptate într-o reţea de peste 55.000 de magazine din întreaga ţară, iar beneficiarii acestora pot achiziţiona bijuterii, cosmetice, articole vestimentare şi încălţăminte, cărţi, jucării, obiecte de mobilier, decoraţiuni, electronice şi electrocasnice, servicii de turism.

Up România, parte a Grupului Up, a fost înființată în anul 2002 și deservește peste 20.000 de clienți și 700.000 de beneficiari. Portofoliul său de produse include tichete pe suport de hârtie și carduri de masă Chèque Déjeuner, tichete cadou Cadhoc, vouchere de vacanţă Chèque Vacances, tichete sociale Chèque de Services, tichete sociale pentru grădiniță, tichete de creșă Chèque Bébé. www.upromania.ro